- sicatív
- adj. m., s. m., pl. sicatívi; f. sg. sicatívã, pl. sicatíve
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
sicativ — SICATÍV, Ă, sicativi, e, adj. (Despre uleiuri) Care se usucă repede. ♦ (Substantivat, n.) Substanţă care se adaugă uleiurilor pentru a le face să se usuce repede. – Din fr. siccatif, lat. siccativus. Trimis de LauraGellner, 22.07.2004. Sursa: DEX … Dicționar Român
sicativitate — SICATIVITÁTE s.f. Calitatea de a fi sicativ. – Din fr. siccativité. Trimis de LauraGellner, 22.07.2004. Sursa: DEX 98 sicativitáte s. f., g. d. art. sicativităţii Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic SICATIVITÁTE s. f.… … Dicționar Român
desicativ — desicatív s. m., adj. m., pl. desicatívi; f. sg. desicatívă, pl. desicatíve Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic DESICATÍV, Ă adj., s.m … Dicționar Român
pigment — PIGMÉNT, pigmenţi, s.m. 1. Substanţă colorată naturală produsă de celulele plantelor şi animalelor şi care colorează în mod specific ţesuturile sau lichidele organice ale acestora. 2. Particulă solidă, colorată, insolubilă în mediul în care este… … Dicționar Român